CONCURS CREATIE #11

VARCOMAGUL

,,Nu stiu cum ai reusit sa faci rost de acest jurnal, dar te avertizez ca esti pe cale de a afla un secret groaznic care iti va schimba viata si vei fi urmarita pe veci de blestemul meu! Povestea mea incepe in vara anului 1982, in luna iunie, cand copil fiind, mi-am dorit foarte mult sa-i insotesc pe parintii mei intr-o excursie intr-un loc nou si necunoscut pentru mine- Romania. Inca de cand am ajuns in tara lui Vlad Dracul, despre care bunicul meu imi povestise, am simtit ca ma atrage si in acelasi timp ma inspaimanta! Tara era de o frumusete rara, dar locurile aveau un miticism aparte. Fiecare portiune de pamant pe care calcam mi se parea rupta din povesti, chiar si padurile semanau cu cele din basmele citite de mine. Pe atunci nu imi imaginam ca ceva nefast avea sa se intample cu mine, si ca expresia ,,Curiozitatea a ucis pisica” aveam sa o simt pe pielea mea.   Pentru a te face sa intelegi mai bine povestea mea, afla ca ma numeam Tom Sawyer, da exact ca pe, poznasul Tom Sawyer din romanul lui Mark Twain. Locuiam impreuna cu parintii mei in resedinta Woodville din New York, si eram singurul lor copil, venit pe lume la batranete. Tata era un medic de succes la un spital din Manhattan, iar mama medic veterinar tot in Manhattan, intr-o clinica. Aveam o viata pe care multi copii de varsta mea si-ar fi dorit-o: majordom, servitori si servitoare. Locuinta noastra consta intr-un castel care fusese al bunicului si care era acum al tatalui meu, el fiind unicul mostenitor al sau (bunicul meu trecuse in nefiinta in urma cu doar cateva luni). Bunicul meu, Ion cum se numea el in tara sa, John cum ii spuneam noi, era un avocat roman, care prin 1929 ajunsese in  New York, unde a cunoscut-o intr-un bar pe bunica mea care era chelnerita. Oferindu-i-se un post de avocat la un cabinet de avocatura a ramas aici si l-a avut pe tatal meu cu acea chelnerita, care imediat dupa nastere a murit, in 1930. Ramas vaduv din tinerete, si cu un copil mic pe cap, nu s-a mai recasatorit niciodata, si a reusit sa stranga o avere impresionanta, dovada fiind castelul in care eu am crescut. Originea castelului? necunoscuta mie pe atunci, aveam sa o aflu mai tarziu… Sa revin la vara anului in care am fost curios sa vad tara de origine a bunicului. In 1982, nu aveam voie sa intram in tara fara motiv, insa parintii mei au fost chemati chiar de Ceausescu in persoana, pentru un caz misterios! Pentru mine nu conta motivul sosirii aici, la 7 ani pe care ii aveam nu vroiam decat sa ma plimb si sa ma joc! Dar curand joaca avea sa ia sfarsit si sa ma transfome in….! Pentru a te familiariza cu atmosfera, afla ca am fost primiti intr-o incapere ciudata, dupa ce am trecut printr-un tunel de sub Casa Poporului!

-         Monstrul? intreba Ceausescu.

-         E mic si nu il puteam lasa acasa cu servitorii…si in fond trebuia adus!

-         Comandante, du copilul in camera alaturata, zise Ceausescu.

Odata m-am vazut luat pe sus de o gorila enorma, care m-a dus intr-un salon de oaspeti si care s-a asezat pe un fotoliu atipind in cele din urma. Scapasem de gorila, asa ca m-am dus tiptil-tiptil langa usa comuna a camerelor, pentru a asculta discutiile aprinse ce se auzeau de acolo.

-         Acel monstru imi apartine. Doar nu crezi ca o sa-mi scape un asemenea diavol. Vreau vraja pentru a-l putea controla.

-         Vraja nu o avem, nu stim unde este!

-         Batranul nenorocit a murit si a luat cu el in pamant secretul, fir-ar sa fie! Pe toti dracii! Daca nu imi spuneti va omor si va iau si castelul ala blestemat cu tot ce e in el. Trimit soldati de-ai mei sa va investigheze tot castelul, sa nu ramana un coltisor fara sa fie inspectat.

-         Tata a spus in repetate randuri ca numai femeia romanca, cea care ni l-a incredintat pe Tom dupa nastere, i-a dat o cheie si o harta secreta cu locul cufarului care contine vraja, dar nu stim unde a pus tata obiectele. Si noi am vrea sa punem mana pe ele si sa scapam odata de copilul blestemat, sa-l dominam odata ce va capata puteri, prin vraja hipnotizarii, pe care din fericire o avem, si sa ne descotorosim usor de el, mai apoi!

-         Povestea nu sta chiar asa cum v-a spus-o avocatul de doi bani, Ion. Il cunosc inca de pe vremea cand i-am facut o pereche de cizme, cand eram cizmar, si stiu ca venise in vizita in Romania, si o ameninta pe mama fetei care a dat ulterior nastere monstrului, ca isi doreste cu orice pret copilul si ca doreste control absolut asupra lui, a ordonat sa-i trimita in cufar mai multe vraji care ar fi avut efecte diferite asupra copilului, si i-ar fi determinat felurite schimbari. La inceput, un biet cizmar cum eram, am intrebat curios despre ce fata era vorba, si ea mi-a raspuns ca este vorba despre o profetie ce ma va distruge si pe mine daca o aflu. Am insistat, si dupa lungi si indelungate rugaminti, mi-a spus ca avocatul locuia in America, era varcolac, si ca in noptile cu luna plina acesta se transforma in lup. Am crezut ca femeia era smintita mi-a spus chiar, cum nenorocitul de varcolac ar fi ucis-o pe chelnerita de maica-ta imediat dupa ce te-a nascut pe tine si ca i-a mancat intreg trupul pentru a nu lasa urme, fiind apoi data disparuta in presa locala, pentru ca mai apoi sa nu se mai intereseze nimeni de ea, cum familie nu avea. Apoi femeia pe care o consideram nebuna in acel moment, mi-a spus ca varcolacul, are o putere neobisnuita de a simti persoanele care ii cunosc secretul si ca face in asa fel incat sa-i omoare si sa nu lase urme. M-am temut ingrozitor cand am auzit aceasta varianta, si m-am gandit ca din acest moment viata mea avea sa fie pusa in pericol, dat fiind ca ii cunosteam secretul, iar data viitoare cand se va intoarce in tara va trebui sa fac in asa fel incat sa nu mai lucrez cizme pentru el.

-         Si totusi, de ce a insitat tata sa faca rost de acest copil? Al cui este si de ce ni l-a bagat pe gat ca fiind al nostru, mai ales cunoscandu-i secretul?

-         Copilul s-a nascut in urma unei profetii, tocmai de aceea ma intereseaza asa mult. Imediat dupa ce am aflat despre originea varcolacului, femeia mi-a spus ca ea avea sa dea nastere unei fete, care la randul ei va naste un monstru, ceva care nu va fi om cu siguranta.

-         Vrei sa spui ca femeia nu avea niciun copil, si ca profetia s-a intamplat la cativa ani dupa aceea?

-         Da. De ce crezi ca sunt atat de obsedat de subiect! Mi-a povestit ca fata care la randul ei va da nastere unui baiat, va muri imediat dupa nastere dupa ce ii va inmana varcolacului pergamentul secret si cheia cufarului. Femeia a avut un vis in care urma sa se petreaca toate aceste lucruri, era clarvazatoare. Ce m-a uimit, a fost faptul ca mi-a spus ca voi conduce tara si ca voi fi presedinte, dar ca intr-o zi apropiatii mei vor intoarce armele impotriva mea si ma vor ucide alaturi de poporul tradator!

-         Se poate? Sa fi spus nebuna aceea adevarul?

-         Nu stiu! De aceea sunt ingrozit! Atat de ingrozit incat am limitat consumul energiei electrice si al apei la populatie! Atat de ingrozit incat, am inmultit rasele acelea de varcolaci pe care mi-i trimiti, si pe care-i folosesc pentru a omori pe cei ce nu mi se supun. Am totul sub control, dar monstrul asta este cel de la care trebuie sa aflu cum sa fac sa scap si sa fiu atat de puternic incat nimeni sa nu ma poata atinge.

-         De unde sti ce puteri are? Ti-a spus vreodata femeia aceea profetia intreaga?

-         Da! Mi-a spus ca va fi ,,copilul apei intunecate”. Ca va aduce pierderi de vieti asupra celui ce se va atinge de el, dar ca va putea fi modelat si hipnotizat pentru a putea fi folosit dupa bunul plac, numai daca o sa gasesc harta magica si cheia, si voi reusi sa aflu ce sa fac pentru a-mi schimba destinul, si profetia smintitei.

-         Totusi ce l-a determinat pe tata sa-l ia?

-         Castelul pe care l-a primit in dar, este un castel in care a locuit o vrajitoare. La inceput, tatal tau…

-         L-a primit? El a spus ca din banii obtinuti de la clienti in rezolvarea cazurilor a reusit sa cumpere Resedinta Woddville.

-         Doar nu l-ai crezut? A fost un mincinos de cand il stiu. Dupa cum iti spuneam, la inceput tatal tau s-a indragostit de chelnerita, aceasta era o vrajitoare. Ea te-a adus pe lume pe tine, dar tu nu aveai sa fi o corcitura intre vrajitoare si varcolac cum era de asteptat. Vrajitoarea a trimis blestemul nasterii monstrului asupra unei tinere din tara sa de origine din Romania. Vrajitoarea avea niste socoteli neterminate cu femeia si ii promisese ca asupra fiicei femeii se va abate blestemul mortii si nasterii unui ,,varcomag”. Acesta ar fi termenul acestei specii de copil. Imediat dupa ce vrajitoarea a fost omorata de tatal tau, acesta a primit castelul drept mostenire, fiindca vrajitoarea nu mai avea pe altcineva. Acela era un castel blestemat, impanzit de vraji, in care diavolita facea si desfacea tot felul de farmece. Varcomagul avea sa fie o specie noua cu puteri necunoscute, odata ceva implini varsta de 7 ani.

-         Ii implineste peste 3 zile.

-         Vreti sa spuneti ca trei zile ne despart de transformarea sa?

-         Da. Cred ca ar fi bine sa-l incatusam.

-         Eu zic ca ar fi mai bine sa-l lasam liber, si sa asteptam.

-         Orice ar fi, sa nu-l lasati in preajma apei blestemate, stiu ca asa mi-a spus profeta, ca orice ar fi si orice s-ar intampla sa nu-l lasam in preajma apei blestemate, ci sa-l ducem in padure peste 3 zile, in padurea de langa apa blestemata.

-         Sa asteptam atunci!

-         Sa nu asteptam deloc, eu zic mai bine sa punem mana pe acea harta si pe cheie.

-         Cum? Daca batranul nu a lasat niciun indiciu? Dar sunteti siguri ca a murit?

-         S-a sinucis, asa a fost posibil sa moara. Dar a luat cu el in mormant sercretul.

-         Tu ai mai recoltat celule din monstru? Ai mai aflat ceva? Areun corp uman deocamdata?

-         Da. Le-am luat si le-am studiat in spital. Nimic diferit in structura sa. Este pur si simplu om.

M-am indepartat de usa tremurand… Gorila se trezise, si am simtit cum m-a apucat de brat si m-a aruncat intr-un fotoliu. Era posibil ca tot ceea ce auzisem sa fie adevarat? Eu eram un monstru, si acesti oameni doreau sa ma aiba doar pentru puterea ce aveam sa o detin in viitor? Toti imi doreau raul….Acum imi aduc aminte de vizitele repetate la cabinetul tatalui, cand ma pacalea ca vrea sa-mi faca o injectie…era vorba despre analize si teste efectuate pe mine! 3zile ma desparteau de ziua transformarii. Mai mult ca niciodata imi doream sa devin un monstru si sa-i ucid pe toti. Iar bunicul? Bunicul care ma iubise atat de mult fusese varcolac? Erau prea multe vesti tulburatoare greu de digerat pentru mine! Usa s-a deschis, iar Ceausescu s-a apropiat de mine:

-         Ia spune micutule, ce iti doresti de ziua ta? Ai vrea sa ti-o organizam intr-o padure, ca acelea din basmele citite de tine?

-         Da. As vrea.

Atat i-am spus, si am plecat impreuna cu acele finite care se dadeau drept parintii mei, la un hotel unde am fost cazati de niste militari. Noaptea am avut un vis, in care bunicul ma indrepta catre o padure si care imi arata un copac si o sapa, apoi o apa. Dimineata m-am trezit dispus sa creez un plan de evadare pentru a ajunge acolo si pentru a sapa la copacul din vis.

-         Tata, unde plecati?

-         In padurea unde vrem sa-ti organizam petrecerea fiule.

-         Ia-ma si pe mine, sunt curios sa vad daca imi place.

-         Imbraca-te!

Am ajuns intr-un sat aflat la o distanta de 70 si ceva km de Bucuresti, in satul Boldesti, padurea Boldu Creteasca. Cel pe care il voi numi in continuare tata, pentru a nu va ingreuna povestirea, era in discutii aprinse cu niste soldati securisti probabil, asa ca am fugit catre pomul indicat de bunicul in vis. Am ajuns acolo, si am observat si sapa care era rezemata de copac si ma astepta. Nu mai imi statea gandul sa-mi explic cum de un vis era cat se poate de real, si cum de ajunsese sapa acolo. Stiam doar atat, ca nu aveam de gand sa-i las pe acesti impostori sa puna mana pe cufarul care imi apartinea mie. Am sapat putin, si am dat peste o cheie si un cufar care erau bagate intr-un suport de sticla. Le-am luat si am deschis repede cufarul, de teama sa nu se apropie cineva si sa ma descopere. In cufar se afla un pergament cu o balta, de fapt chiar balta de langa padure cum am sesizat, si un mit despre un varcomag ce avea sa fie pe veci blestemat sa fie innecat in apa aceea si sa nu aiba parte de iubire, sa fie pustnic o viata intreaga, sau sa capete puteri neobisnuite si sa fie mai puternic decat orice pamantean, dar cei care stiau vraja hipnotizarii sa-l detina intocmai ca pe o marioneta din care puteau face ce doreau.. Aveam doua variante, ori sa citesc incantatia care sa ma tina puternic, dar sa ajung o marioneta in mainile acestor nenorociti din jurul meu care doreau doar sa se foloseasca de mine si de puterile mele, pentru ca mai apoi sa ma puna in lanturi ca pe un animal salbatic si sa imi ceara numai previziuni in legatura cu vietile lor, fiindca beneficiul de clarvazator il dobandeam daca alegeam varianta puterii supreme, ori sa ma sacrific si sa ma innec in acea balta, care se afla langa mine, iar nicio vietuitoare sa nu se poata apropia de mine si nici de balta in care ma aflam, si sa traiesc singur pe veci, dar cu o singura posibilitate de scapare, si de a trai viata pe jumatate varcomag pe jumatate vrajitor, si anume, ca cineva sa gaseasca un jurnal pe care trebuia sa-l scriu in cat mai scurt timp si sa-l ingrop langa acel copac, si bineinteles sa isi doreasca o viata langa mine, acceptandu-ma asa cum eram. Pentru a nu va tine prea mult in tensiune, zilele au trecut, si am ajuns si la mult asteptata petrecere data in cinstea mea. Am scris jurnalul si l-am ingropat acolo, fara ca soldatii veniti acolo, fiindca nu era niciun copil cu, care as fi putut sa ma joc, sa bage de seama. Toti se imbatasera si vorbeau cu falsii mei parinti si cu Ceausescu, fiind atrasi de conversatii plictisitoare care nu ma priveau. La un momentdat, acestia au plecat, vizibil fiind ametiti de aburii alcoolului, si nu am ramas decat eu si cu cei trei ticalosi care asteptau transformarea mea. Cand m-am uitat la ceas, si am observat ca nu mai era decat un minut pana la miezul noptii, am rostit incantatia pentru a ma blestema sa fiu sclav intr-o balta, decat sa fiu marioneta acestor impostori. Am simtit cum corpul mi se transforma, ii aud parca si acum, cum strigau in ceata, si tipau, si ochii li se marisera…..si au luat-o la fuga de teama sa nu-i omor, apoi am simtit un fior rece, stiu ca m-am innecat in apa, si ca infatisarea mea nu mai era omeneasca, intreg trupul era acoperit de blana de lup, fata imi ramasese la fel, si puteam innota, dar nu puteam iesi la suprafata. Degeaba am tipat, nimeni nu m-a auzit, si nici nu ma poate auzi nimeni..ma hranesc cu iluzii si astept sa ma scoata cineva de aici. Singurele nopti in care pot iesi de aici, sunt noptile cu luna plina si noptile de 31 ale fiecarei luni, cand balta se lumineaza si pot pasi pe apa ca pe, pamant….si urlu….dar nu ma aude nimeni?! De fiecare data cand ies, nu ma pot indeparta mai mult decat pana la copac si inapoi in balta, iar efectul nu dureaza mai mult de cateva minute, si de aceea dezgrop repede jurnalul, adaug cateva randuri, iar ceva ca un curent, si anume vraja in care sunt prins, ma trage la loc in balta, unde sunt sortit intunericului si fiorului de apa rece….si unde nu ma hranesc cu nimic….nu stiu ce fel de fiinta sau monstru sunt, dar stiu ca nici animalele nu vor sa bea apa din locul in care ma ascund. Intr-o zi am vazut un cap de caprioara care s-a apropiat de balta si a luat-o la fuga. Nici animalele nu vor sa guste apa in care ma aflu, iar in ceea ce priveste adancimea, pot sa spun ca nu am ajuns pana acum la fundul ei, ca este mare si ca cine scapa aici, isi ia gandul de la viata. Ciudat este ca nici ticlaosii care ma doreau cu ardoare nu m-au mai cautat….nu stiu nici in ce an suntem….stiu doar atat, ca daca pui mana pe acest jurnal, blestemata vei fi sa ma iubesti si sa imi ti secretul eliberandu-ma si traind o viata diferita cu mine. Am nevoie ca cineva sa ma scoata de aici….imi doresc libertate….scapa-ma…”

Era 31 octombrie 2011, cand o fata imbracata intr-o rochie de mireasa, care fugise de la nunta fiindca nu dorea in ruptul capului sa se casatoreasca, cu cel cu, care parintii ii aranjasera nunta,  aparu in padure. Masina i se stricase, si telefonul nu avea semnal in aceasta zona. S-a asezat tremurand, jos langa copac, si a dat cu piciorul sapei care era rezemata de el. Plangand, a observat ca in locul de pamant pe care se asezase, fusese ingropat ceva. Asa ca nervoasa a apus mana pe sapa si a dezgropat jurnalul. L-a citit….apoi o lumina puternica a aparut deasupra apei, iar un tanar frumos a iesit de acolo, reusind sa calce pe apa. Vantul batea puternic, si fata era cuprinsa de groaza, a incercat sa fuga, dar s-a impedicat de crengile copacilor cazute pe jos, si si-a sfasiat rochia. Intr-un final s-a lasat purtata de curentul care o tragea catre el, si s-a lasat cuprinsa in bratele sale.

-         Iti multumesc ca m-ai eliberat! Vei fi pe veci a mea! Spuse tanarul, care avea acum 36 de ani si care era destul de chips si cu un corp puternic si uman. De acum incolo, conform profetiei nu mai imbatranesc, datorita tie vom trai sute si mi de ani fericiti impreuna, fiindca si tu vei fi la fel ca mine….. O saruta pe gat, si in cateva secunde rochia ei de mireasa, care era sfasiata, fuse umpluta de sangele care ii picura…Baiatul ii sugea sangele, iar ea cazuse moarta in bratele sale.

31 octombrie 2012, reportaj de stiri dintr-un ziar local: ,,Localnicii sunt ingroziti de locul in care, cu un an in urma, in padurea blestemata, a fost gasita rochia de mireasa sfasiata si plina de sange, a unei tinere care fugise de la nunta. Rudele si familia decedatei, sunt suparati fiindca nu au reusit sa-i gaseasca nici acum trupul neinsufletit al fetei. Este un mister, faptul ca nicio busola si niciun aparat nu functioneaza in aceasta padure. Nu putem inregistra cu niciun apart foto sau video, decat de la distanta dand cu zoom. Chiar si acele ceasului se invart aiurea si se defecteaza, atunci cand incercam sa ne apropiem mai mult de apa. O femeie in varsta de 82 de ani, ne-a marturisit, ca in aceasta padure nici animalele nu vor sa intre sa pasca, de parca ar fi stapanita de un demon, si spune ca a auzit in tinerete ca ar fi vorba de un tanar ce s-ar fi innecat de mic copil in balta aceea. Copilul ar fi fost o ruda apropiata a fostului presedinte Nicolae Ceausescu, care venise in vizita impreuna cu parintii sai, doi medici din New York. Nu putem verifica aceasta sursa, dat fiind ca toti trei sunt morti. Stim doar atat, ca din cercetarile efectuate pana acum in dosarele secrete ale fostei Securitati, s-a gasit o scrisoare de-a lui Nicolae Ceausescu, din 1989 catre resedinta Woodville din New York, care suna cam asa,, Profetia se va indeplini. O sa mor. Poporul ma va ucide. Mi-a venit sfarsitul. Blestematul de monstru, daca nu ne-ar fi scapat atunci….A fost cu un pas inaintea noastra. Daca nu ne indepartam de la fata locului, ne-ar fi omorat imediat dupa transformare. Mai bine muream atunci, decat sa mor acum. Daca as fi pus mana pe el, si as fi putut sa ma apar si sa schimb profetia... Fir-ar sa fie! Pe toti dracii! O sa incerc sa vin cu un avion privat la voi. Va cer adapost.” Imediat dupa ce a fost gasita aceasta scrisoare, si dupa ce sotii Ceausescu au fost executati, si medicii au fost gasiti morti in Resedinta Woodville, cel mai probabil, asa cum rezulta din certificatele de deces, in urma unui stop cardiac. Cert este ca monstrul exista, si ca aceasta scrisoare ne dovedeste faptul ca in aceasta lume, nu traim doar noi, si ca fenomenele inexplicabile noua, sunt cat se poate de adevarate. Am dori sa facem cercetari mai amanuntite. De curand am aruncat cativa bolovani de 20 kg in balta, iar acestia s-au dus la fund imediat, desi balta aparent pare mica. Nu cunoastem adancimea ei, si posibil sa nu o putem afla prea curand. Ziaristii nostrii au remarcat stari de greata si ameteli insotite de dureri puternice de cap persistente, dupa ce au stat mai mult de o ora in aceasta padure. In serile de 31 ale lunii octombrie, vrajitoarele vin aici sa faca incantatii, si tot pe aici se poate zari umbra miresei care alearga printre copaci, intocmai ca o fantoma, si vocea unui copil care murmura o incantatie. Un baiat de 15 ani, spune ca se plimba cu, catelul sau intr-o seara, curios find sa vada de ce vrajitoarele nu au curajul sa ramana pana cand ceasul bate ora 0:00, si atunci povesteste  ca vazut o lumina puternica deasupra apei care l-a orbit, si a luat-o la fuga. Copilul a orbit in realitate, fapt ingrijorator, de aceea nu indraznim sa facem experiente asemanatoare in noptile de 31 cand, se pare ca apa este cuprinsa de o lumina ce nu poate fi suportata de globul nostru ocular. Balta vrajita si padurea blestemata, au devenit loc ,,de pelerinaj” pentru sute si mii de turisti si pentru reporteri din toate colturile lumii. Nimeni nu a reusit insa, sa descopere misterul ei. Un alt lucru care v-ar putea uimi, este faptul ca nu contine peste, iar mai mult decat atat, daca arunci o undita, pluta nici nu intra in apa, pluteste la suprafata ca si cand ar sta pe un plan drept de nepatruns. Ce mister ascunde acest loc? Cine il stapaneste? Un demon al unei lumi intunecate? Incheiem acest articol, sperand ca vom reveni cu vesti bune in curand. Intr-o zi poate vom, reusi sa dezlegam misterul ce se leaga de aceste locuri, stapanite se pare de ,,copilul innecat al intunericului”.

Antarctica 1 noiembrie 2012:

Tom si Ana, intinsi pe zapada, stau unul in bratele celuilalt:

-         Ai reusit sa mai citesti presa locala cu puterea mintii iubitule?

-         Da draga mea! Aceleasi tampenii! Cauta si vor gasii, dupa parerea lor.

-         De ce nu ii hipnotizezi sa renunte la acest subiect?

-         Imi place sa ma distrez cu ei. Intr-o zi poate mai imputinam din ei, daca tot se baga unde nu le fierbe oala, si asa m-am saturat de atatia ursi polari si foci.

-         Si eu zic ca ar trebui sa mai schimbam dieta. Iubitule, ce locuri virgine ar trebui sa mai vizitam? M-am plictisit de Antarctica...

-         Avem peninsula, insule, paduri virgine, locuri in care niciun picior de om nu calca.

-         Perfect. In lumea lor nu mi-as mai dori sa ma intorc niciodata pentru a trai ca om.

-         Nu ti-ai mai dori sa fi om nici macar o zi?

-         Nu! imi este de ajuns ca ne pastram forma umana pana atacam animale, atunci cand ne transformam in varcomagi. Viata asta e pur si simplu perfecta! Bine ca am gasit jurnalul si te-am eliberat cat ai fost tanar, fiindca nu mi-as fi dorit sa te eliberez la batranete, nu mi-ar mai fi placut de tine!!!! Ha ha ha!

-         La varsta pe care o avem acum ,,inghetam” pentru totdeauna.

-         E minunat! Vreau sa facem cat mai multi copii si sa ne extindem rasa. E o viata pe care multi si-ar dori-o. Calatorim si atat! E minunat! Te iubesc mult Tom si iti multumesc ca m-ai salvat de la o nunta pe care nu mi-o doream, si m-ai transformat in ceea ce sunt azi.

-         Si eu iti multumesc draga mea, si promit ca o sa te fac fericita mereu!

-         Cat m-am distrat aseara! Imi place cand vizitam locul in noptile cu luna plina, in zilele de 31 ale lunilor si mai ales aseara, cand a fost Halloweenul si am speriat o groaza de curiosi care vedeau ,,fantoma miresei decedate”. Ha ha ha!

-         In felul acesta intretinem mitul, si satisfacem placerea curiosilor care cred ca ne sunt superiori si ca vor dezlega misterul vreodata.

-         Niciodata! Niciodata nu vor reusi sa ne dea de urma si sa ne cunoasca secretul!

-         Niciodata iubirea mea! Acela este locul in care am murit innecat si locul in care am stat captiv atatia ani, si nimeni nu se poate atinge de el. Este teritoriul meu, si am tot dreptul sa-i ametesc pe curiosi dupa bunul meu plac.

-         Sa lasam jocurile pe altadata. Acum am chef sa vanez. Ce zici? Pariez ca ucid balena care se vede la orizont.

-         Pariez ca ajung inaintea ta la ea si o ucid primul.

-         Cine castiga mananca tot, si celalat ramane nemancat drept pedeapsa.

Sa-i dam drumul, unu doi trei START! SFARSIT…To be continued….