Click Here For Free Blog Templates!!!
Blogaholic Designs

chat box

marți, 6 noiembrie 2012

CONCURS CREATIE #14

PUTEREA UNEI VRAJITOARE DE HALLOWEEN

E Halloween. Chiar nu pot sa cred ca am ajuns pana aici.
Serios, chiar nu pot sa cred. Pentru ca, ei bine vedeti voi, eu nu sunt o fata normala. Numai daca fetele normale fac parte din cercuri puternice de vrajitoare, au puterea de a face pe oricine sa dispara si …se indragostesc de un varcolac.
Sunt Lizzie. Mai sunt cateva ore pana la miezul noptii, cand voi implini 18 ani. Ce se va intampla cu mine, nu stiu. Tot ce stiu e ca trebuie sa raman puternica daca vreau sa supravietuiesc.
Pentru majoritatea adolescentilor, Halloween este o sarbatoare nu foarte importanta. Tot ce fac ei este sa se costumeze in toate aratarile posibile si sa colinde strazile dupa bomboane. Sau sa mearga la baluri. Ceea ce eu nu voi face niciodata.
Cum va spuneam, noaptea de Halloween poate sa fie pentru mine ceva deosebit sau MORTAL. Este noaptea in care cele mai intunecate spirite revin la viata. Ele ma urmaresc, incearca sa ma sa doboare sau sa ma omoare. Totusi mai am o speranta deoarece se zice ca odata la 50 de ani, in noaptea de Halloween,  o vrajitoare din neamul meu se ridica deasupra tuturor si dobandeste cele mai mari puteri. Familia mea crede, ‘’spera’’ ca eu voi fi aceea. Insa eu nu stiu…
Vampiri, varcolaci, vrajitoare, metamorfi si elfi sunt peste tot. Asteapta sa vada marele spectacol. Asteapta sa ma vada pe mine. Chiar nu stiu ce…….
‘’Hei, frumoaso! Sa stii ca nu ar trebui sa umbli pe aici singurica.’’
Nu trebuia sa ma intorc ca sa vad cine e. E Colton. Scumpul si iubitul meu varcolac. Ca sa nu mai mentionez ca e si cel mai sexy dintre toti.
‘’Hei, tu! Nu credeam ca ai sa vi.’’
‘’Serios, ai innebunit? Si sa las o frumoasa vrajitoare pe mainile acestor ciudatenii ale naturii?’’
‘’Pai aceasta frumoasa vrajitoare se bucura ca esti aici si crede ca ar trebui sa mergeti undeva mai retras. Nu crezi?’’
‘’Exact la asta ma gandeam si eu.’’ Spuse el cu un ranjet diabolic pe fata.
Nu am plecat foarte departe de casa cea mare. Dar nu conteaza cat de putini pasi faceam pentru ca ma simteam in siguranta.
‘’Bine. Spune tot.’’ a inceput Colton sa zica.
‘’Ce vrei sa zici?’’
‘’Liz, nu sunt idiot. Vad ca nu te simti bine. Si stii ca poti sa contezi intotdeauna pe mine.’’
Nu am scos niciun sunet timp de vreo 5 minute.
‘’Bine daca tu vrei. Mi-e frica, da? Mi-e frica de ce se poate intampla in noaptea asta. Mi-e frica ca am sa plec  si nu am sa te mai vad niciodata. ‘’ Siroaie de lacrimi au inceput sa-mi curga pe obraji si ma simteam din ce in ce mai trista.
‘’Gata, gata. Nu mai plange, scumpo. Sunt aici cu tine si nimic nu o sa ti se intample. Ti-am mentionat vreodata cat de mult te iubesc?’’
‘’Poate da. Poate nu.’’
‘’Hei, gata cu plansul. Sunt aici si nimic nu o sa se intample. Chiar nimic.’’
Nu au durat nici 5 secunde si ritmul tobelor a inceput sa sune. Ma cheama la linseu.
Inainte sa ajungem in casa, m-au auzit zicand:
‘’Colton?’’
‘’Da, iubire?’’
‘’Vreau doar sa stii ca te iubesc si ca nu am sa te uit niciodata.’’
‘’Liz….’’ Incepu el sa spuna, dar am plecat inainte sa-si termine ideea. Nu mai suport. ASTA TREBUIE SA SE TERMINE ACUM!
Camera Groazei (sau Camera Mortilor, depinde cum o porecleste fiecare)……Doamne, e asa intunecata . Nu e de mirare ca multi nu au mai iesit de aici. Trebuie sa intru singura, toata lumea ma asteapta afara.
Mama ma binecuvanteza, poate ultima binecuvantare. Ma saruta pe ambii obraji si pleaca sa se alature celorlalti. Il mai vad odata pe Colton si incerc sa nu plang.
OK. Acum am mai ramas doar eu si moartea (sau cine o veni sa ma viziteze)……
‘’Elizabeth, Elizabeth…………..Elizabeth’’
OK. Spiritul asta tocmai mi-a facut pielea de gaina.
Flacari violet cuprind incaperea si mirosul de tamaie im gadila nasul.
‘’Elizabeth…’’
‘’Cine e acolo?....... Auuuuuuuuuuu, cineva ma taraste de pamant si azvarle de colo colo.  Durerea e insuportabila.
‘’Elizabeth…….’’ Inca o tranta la pamant.
Si dintr-o data am simtit-o. Puterea care intra in mine ca un fulger si care m-a readus la viata.
‘’Elizabeth, a venit vremea sa mori.’’
‘’Gresit. A venit vremea ca tu sa te intorci de unde ai venit. Pot sa pun pariu ca din iad!’’
Am folosit toate puterea care o aveam in mine. Nici nu stiu ce s-a intamplat. Am vazut foc, am vazut apa, am vazut sange, am auzit tipete. Iar apoi totul s-a intunecat.
M-am trezit……peste cateva ore? Nici eu nu stiu. Cert e ca sunt in bratele lui Colton.
‘’Hei, tu! Ce s-a intamplat cu mine? Si spiritul?’’
‘’Totul e OK. Ai reusit vrajitoareo, ai reusit.’’ Nici nu am apucat sa raspund pentru ca buzule lui imi acopereau deja gura. Si doamne, ma simteam ca in al noulea cer.
Se pare ca pana la urma sunt o vrajitoare destul de buna. Mai ales in noaptea de HALLOWEEN!
*****


6 comentarii:

  1. Inceputul este promitator, si povestea e interesanta, numai ca la final ai transat actiunea de aceea ma vad nevoita sa iti scad un punct. Ma asteptam sa povestesti cu cine te-ai luptat si pe ce gorgona a intunericului ai reusit sa o invingi!!! Felicitari pentru scenariu, din partea mea ai obtinut NOTA 9.

    RăspundețiȘtergere
  2. Nota 9! felicitari! Super o poveste de dragoste de Halloweem!

    RăspundețiȘtergere
  3. interesant.8.scuze ca dau note tocmai acum,dar aseara erau doar 13.m-am culcat si ai mai postat.

    RăspundețiȘtergere
  4. Nota 10. Am mai dat odata, dar cred ca am uitat sa-l public :)

    RăspundețiȘtergere